….si totusi de ce nu ma inteleg cu strutul?
Strutul dupa ce scoase capul din putul lui, s a intalnit din nou cu vulturul. Lupul talentat a disparut din ograda si s a retras ca si alta data. Era departe satul de vizuina lui dar si el ocolea vulturul. Nu era nimic in jurul lui, S-a lasat prada gandului. Taina sanatatii, gandirea, era povestea. Prima iubire a vulturului nu stia de gandul lui. Strutul si lupul erau prieteni, si asteptau tremurand vulturul. Vulturul nu mai venea , aripile lui incerca vinerea si plecase departe cu sanatate. Noaptea statea langa put, si se gandea la strut. Incerca sa prinda si pe lup dar nu a putut. Spune pot si vei putea . Un cucurigu bucuros se auzea cand cocosul se trezea. Vulturul pe cocos nu mai iubea, el putea sa plece cu gainusa sa. Nici lupul nici strutul nu era pe seama vulturului care zbura. A invatat sa zboara in zorul Duminicii intro zi de primavara. Facea cercuri in uriasul timp si spatiu, zarea si cioara cu casu. El nu mai manca graunte, manca soareci si cartite. Carnea la facut obraznic si nu mai statea in ograda paznic. Pentru el era un loc mic. Gainile erau bolnave dar mancau pe saturate. Mandria lor era mare , vulturul le lasa in pace. S a retras in singuratate, canta cantece de consolare si Eu scriam cartea mai departe cu fabule si alte povestioare.
– Charlotte Toth –
Blogul Doamnei Toth Charlotte din Cluj-Napoca 